Religia: Ortodox
Hram: Sf. 40 Mucenici din Sevastia
Stil arhitectonic: Romanic
Pe un pinten de deal situat intre vaile Belisului si Somesului Cald, in
anul 1913, magnatul Ioan Urmanczy a ridicat in apropierea castelului
sau de trista faima, o biserica de rit romano-catolic. Iar de la castel
spre satul Dealu Calului (Poiana Horii) , groful si-a amenajat o
rezervatie de ciute si cerbi. La sfarsitul razboiului de independenta, in noiembrie 1918, Ioan
Urmanczy a incercat sa ia in stapanire atat pamantul cat si localnicii
din Belis, dar nereusind, a fost nevoit sa fuga impreuna cu apropiatii
sai, din Belis catre Budapesta. Castelul a fost grav deteriorat si nici biserica nu a avut o soarta mai
buna, caci a ramas parasita timp de 7 ani, pana cand credinciosii din
Belis au reparat-o si au sfintit-o, dandu-i hramul ", Cei 40 de
mucenici", in amintirea celor 45 de localnici ucisi de „, detasamentul
Urmanczy. in urma cu mai bine de 40 de ani, casutele risipite in Belisul Vechi -
construite din barne, multe dupa specificul motesc, cu acoperisuri
tuguiate ca sa nu stea prea multa zapada, cazuta aici din belsug in
fiecare an - au fost stramutate pe deal, pe vechea vatra ivindu-se
superbul lac de acumulare Fantanele, iar deasupra defileului cu peretii
de o verticalitate ametitoare a inceput sa prinda contur asezarea Belis
Baraj. Singura constructie care nu a fost mutata a fost biserica satului,
inundata de apa in momentul inaugurarii barajului, deoarece fiind
construita din piatra, s-a ajuns la concluzia ca nu merita sa fie
desprinsa si transformata sportata sus in deal, asa ca a fost mutat
doar inventarul, partea lemnoasa si tot ceea ce prezenta interes. Astazi, in verile secetoase, inca se mai zaresc ruinele acestei
biserici, iar cei care s-au scufundat in apele lacului spun ca nu s-a
schimbat nimic intre vechile ziduri de piatra care sprijineau candva
turla bisericii.
|